Modă ilustrată inefabil / Text: Gabriela DOBOŞ

“Cioburi” de vise, evanescență, osmoză, metaforă, emoție, lirism, senzualism, vibrație, muzicalitate. Deloc academiste, fotografiile din această serie redau – în doze variate – câte ceva din reperele de mai sus. Asamblate în spirit manufacturier cu tehnici exclusiv digitale, imaginile
și-au propus să dobândească valențe artistice, unele dificil de obținut doar din camera fotografică însă sintetizate de computer.
Într-o manieră radical diferită de cea tradițională – realitate ce nu a fost relevată de emulsiile foto-sensibile ci de datele matematice afișate de senzorul aparatului și de calculator –, “laboratorul digital” a slujit mai apoi viziunea. Ca în pictură, “tabloul digital” a fost creat de la zero. Din “așchii”ale realității, au rezultat aceste… basme vizuale contemporane, universuri imposibile, halucinogene.
Moda este numitorul comun al fotografiilor manipulate, ilustrată într-o manieră aflată la hotarul dintre pictorialism, impresionism şi suprarealism. Noul gen, Fantasy Art, dă frâu liber imaginației fără a se îndepărta de scop: acela de a atrage atenția asupra produsului vestimentar însă într-o manieră diferită, îndrăzneață, pe alocuri riscantă.

Pro Image 07

A crea fotografii înseamnă “arta de a vedea” (în opinia unora) sau “arta de a vedea pentru totdeauna” (în opinia altora), astfel că realismul imaginilor inițiale s-a pus în slujba iluziilor prin modelarea parțială sau totală a pixelilor pentru a încărca de sens și semnificații foto-montajele. Vehiculând noi înțelesuri, “fotografiile” finale aspiră la statutul de “eseu” și poate chiar de “poem vizual”. Cu mijloacele actuale și în spritul timpului, imaginile iniţiale s-au transformat în colaje, producţii artistice care redau o “realitate” metafizică într-o nouă textură vizuală.

A fotografia pare identic cu a scrie o poezie. Totul ține de inspirație, de sentimente și, firește, de tehnică. Dificil este să fotografiezi vise. Apoi să le așterni în imagini așa cu stihurile compun o poezie. “Fotografia clasică” este limitată de realitate, pe când cea conceptuală de imaginaţie. Ambele sunt limitate de viziune.

Fotografia este despre ceea ce vezi, în acest sens nefiind diferită de alte arte bidimensionale precum pictura ori sculptura. Prin intervenția în spațiul fotografic și aranjarea aparent fantezistă a elementelor compoziționale, dar şi prin jonglarea cu perspectiva, s-au obţinut mediul tridimensional, au rezultat fotografii senzoriale.

Trei anotimpuri se dezvăluie în colajele de exterior. Pentru a transpune vizual iluziile au fost modificate culorile, contrastul și tonarea imaginilor brute, s-a făcut uz de soft-focus, de elemente independent fotografiate, practic de întregul arsenalul digital. “Fotografiază nu numai ceea ce vezi, dar şi ceea ce simţi”, afirma Ansel Adams, care şi-a transpus vizual adeseori sentimentele chiar și în vestitele sale fotografii de peisaj. Guillaume Apollinaire – precursor al suprarealismului – și-a transpus sublim în imagini poemele prin caligrame. Prin stilul său “picto-poetic” sugera mai ales figuri umane. De aici s-a plecat în suita de colaje.

Fotografiate disparat şi asamblate într-o nouă urzeală digitală, elementele din imagini – unele cu rol simbolic – apar într-o paletă cromatică când luminoasă, când în tonuri specifice amurgului. Anvelopa luminoasă alternează cu natura îmbăiată, în contrast evident sau subtil, în ceață pentru a nara noua dimensiune stilistică, fără a pierde atenția asupra elementului uman și implicit a articolului vestimentar din fiecare colaj.

Mișcarea și atitudinea modelului au fost gândite de la bun început, uzând de fundal neutru pentru decupaj. Compoziția a fost clarificată înainte de declanșare pentru a sugera convingător povestea și a ilustra utopia într-un ecleraj artificial.

Suita aceasta de colaje ilustrează… inefabilul. Demonstrează că noua tehnică poate traduce lesne într-o realitate virtuală visul, iluzia, utopia, fantezia şi alţi termeni… pleonastici, dar care îşi trag seva din imaginar.

Team: Photo: PRO IMAGE / Fashion Designer & Art Director: George HOJBOTĂ / Models: Georgiana COJOCARU & Alexandra COJOCARU / Make-up Artist: Ana Maria ŢURCANU

Lucrări, artiști și autori inspiraționali:

  • 20-th Century Photography, Museum Ludwig Cologne, Taschen, 1996.
  • Airbus Diane – cu a sa apetență fotografică spre marginalizații societății a căror normalitate părea… suprarealistă (hirsuți, pitici, giganți, diformi).
  • Bayer Herbert – cu a sa versatilitate suprarealistă, amestecând mai multe realități în fiecare montaj.
  • Bond Paul Davis (http://www.paulbondart.com).
  • Brandt Bill – discipol al lui Man Ray, interesat de imaginile în mișcare ale suprarealiștilor, experimentalist cu lentilele wide pentru a distorsiona realitatea şi trupul feminin și a reda misterul suprarealist.
  • Brasaï George – atmosfera de poveste surprinsă de cel supranumit “ochiul Parisului”, fotograf maghiar dedicat capitalei franceze deși s-a născut în Brașov, de aici și numele Brasaï pe care și l-a atribuit Gyula Helasz.
  • Briot Alain, teoretician al artei fotgorafice.
  • Brockmans Marlo – foto-performance cu dublă expunere, folosind o tehnică specială de a încorpora lumina și umbrele.
  • Cartier Bresson Henri – inițial manierist, dedicat fotografiei suprarealiste, influențat de Andre Lhote, de fotografiile lui Munkacsi (de la care a învățat că o fotografie fixează externitatea), devenit mai apoi “părintele fotojurnalismului modern”.
  • Dali Salvador – excentricitatea și megalomania, imaginația exuberantă și iluzionismul lui care au generat tematici și elemente irațional combinate.
  • Ernst Max – adept al varietății de tehnici pentru a-și elibera fanteziile și a-și exprima viziunile.
  • Goossens Ben (http://bengoossens.fineart-portugal.com).
  • Gordin Misha (bsimple.com).
  • Johansson Erik (http://erikjohanssonphoto.com).
  • Kertesz André – fotograful maghiar născut în țara noastră care a distorsionat suprarealist o serie de nuduri surprinse în oglinzi și apoi a plasat banalul cotidian parizian într-o lumină ireală.
  • Magritte René – valonul demiurg care și-a transformat visele în tablouri, un “povestitor” al realității care nu există.
  • Man Ray – adică “marele poet al camerei obscure”, experimentalist al mediului fotografic, pictor a ceea ce nu putea fotografia și fotograf a ceea ce nu putea picta. Supranumit și “sculptor cu lumină” datorită efectelor sale aplicate în dark-room: solarizări (“Ray-ografii”) cu aspect metalizat, ireal.
  • Manovic Lev – articolul “Paradoxurile fotografiei digitale”, 1995.
  • Philippe Halsman – unul dintre cei mai originali și inventivi foto-portretiști ai secolului trecut, autor al unor serii de fotografii amuzante, cu tușe suprarealiste, ilustrând personalitățile acelor vremuri.
  • Privedentsev Gennady (http://www.arthit.ru/surrealism/0055/surrealism.html).
Anunțuri